Gazele se vor scumpi, impozitarea se va extinde, iar BNR este avertizată „să-şi elaboreze în detaliu pregătirea pentru criză“.

Discursul de plecare rostit ieri de şeful delegaţiei FMI în România, Erik de Vrijer, este plin de constatări dezamăgitoare faţă de situaţia economică, asezonate cu ameninţări mai mult sau mai puţin voalate privind evoluţiile din viitorul apropiat.

Trebuie să ne grăbim cu băncile-punte

Pe lângă deja cunoscutele avertismente legate de criza politică, a cărei prelungire va afecta încrederea investitorilor şi, implicit, stabilitatea economiei, FMI a lansat câteva recomandări ce par a fi bazate pe prognoze mai degrabă sumbre. În primul rând, Banca Naţională este sfătuită „să-şi elaboreze în detaliu pregătirea pentru criză", inclusiv prin „înfiinţarea unor bănci-punte", care „ar trebui să fie curând finalizate".

Este important, arată FMI, ca „BNR, în coordonare cu alte autorităţi relevante, să fie pregătită să implementeze cadrul de management al crizei şi să actualizeze în permanenţă planurile de situaţii neprevăzute". Cum se traduce această recomandare? Cele mai întunecate scenarii arată că, în situaţii de criză, băncile ar intra în incapacitate de plată, moment în care ar fi nevoie de activarea unor bănci-punte, iar BNR ar trebui să fie „pregătită în detaliu", cere FMI, pentru asemenea situaţii...

Preţul gazelor naturale trebuie să se majoreze atât la consumatorii casnici, cât şi la cei industriali, cu procentaje de 5% şi, respectiv, 10%, până la jumătatea lunii septembrie, a declarat Erik de Vrijer în cadrul unei conferinţă de presă.

„Sectorul energetic ar trebui să fie foarte profitabil şi să fie motorul investiţiilor în sănătate, infrastructură etc. Din păcate, în sectorul întreprinderilor de stat nu este aşa pentru moment. Este important să se alinieze preţurile finale la consumatorii finali. Am conve