Adrian Papahagi, vicepreşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, a fost una dintre cele mai coerente voci din timpul campaniei electorale care a precedat referendumul pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu. În prezent, el este una dintre personalităţile implicate în construirea unei noi alianţe de centru-dreapta. El detaliază acest demers în cadrul unui interviu acordat RL.
Reporter: Transilvania cunoaşte o evoluţie politică aparte de restul ţării. În general, ardelenii preferă valorile de dreapta. Acest lucru a reieşit atât la referendumul pentru demiterea preşedintelui, cât şi la ultimele alegeri. Care ar fi cauza acestei stări de lucruri?
Adrian Papahagi: Există răspunsuri clasice, care frizează truismul: occidentalizarea mai profundă a Transilvaniei a generat o clasă mijlocie mai extinsă, o mai bună aşezare a oamenilor. Ardelenii au mai mult spirit comunitar şi acordă o mai mare atenţie binelui comun decât ceilalţi conaţionali. Nu prea ştiu de glumă şi de aceea nu le plac şmecherii sau escrocii. Dezavantajul e că nu vibrează prea tare la personaje literare delicioase precum Ostap Bender sau Mitică; avantajul e că în Transilvania nu prind politicieni de teapa unor proxeneţi, infractori, plagiatori sau emuli notorii ai lui Che Guevara de dincolo de munţi. Iată doar câteva explicaţii, oarecum etno-psihologice.
Adrian Papahagi: În termeni mai politici, aş spune că dreapta înseamnă libertate responsabilă, în timp ce stânga implică pulsiuni egalitare. Ori, sufletul transilvan este croit după tipare de dreapta. Oamenii nu aşteaptă să li se dea, ci îşi asumă cu demnitate greul vieţii. Ardeleanul e mândru şi gelos pe libertatea sa. Chiar şi îngustimile mic-burgheze sau ţărăneşti devin o virtute în Ardeal, un antidot la relativismul şi tranzacţionismul balcanic (şarmant în felul lui, dar sinistru în politica dâmboviţeană).
Doctrin