Sociologul Vasile Dâncu scrie pe blogul personal că se zădărniceşte un proiect, un deceniu de conducere de stânga care era la doar câteva luni distanţă.
”Recunosc că m-am declarat învins, când am constatat că visele camarazilor mei semănau cu un drum cu sens unic: spre putere, acum şi aici. Nici o intersecţie, nici o pauză, nici o haltă, imediat la putere. Disperarea era cu atât mai mare cu cât aveam sentimentul că astfel se zădărniceşte un proiect de care România cred că are nevoie, un deceniu de conducere de stânga, care era la doar câteva luni distanţă, cu ocazia alegerilor din toamnă”, scrie pesedistul.
”Au trecut 5 ani de când m-am opus în interior, apoi public, unui proiect falimentar al partidului, un proiect care l-a revigorat pe Traian Băsescu şi a adus PSD la (deocamdată) 8 ani de opoziţie, după ce mereu a fost primul partid la alegeri. De-atunci de mai multe ori am avut dreptate, dar asta nu mă încălzeşte cu nimic, aş fi mai fericit să recunosc public că am greşit pentru că politică noastră este mereu surprinzătoare.
Bun, îmi transmite prietenul meu că mă urăsc nişte uselisti, dar este preţul pentru că, timp de câteva luni, am încercat să-i scap pe prietenii şi camarazii mei de o psihoviroza care inexplicabil a lovit o mare parte din clasă politică: obsesia de a scăpa prin orice mijloace de Traian Băsescu, fără a respectă proceduri, instituţii. Le-am spus că nu va fi prezenţa destulă, deci cvorum, căci migraţia a împrăştiat vreo 2 miloane de români prin lume, fără să-şi schimbe domiciliul. Le-am spus şi că Europa nu va acceptă raţionamentele noastre, dar nu i-a oprit nici constatarea de la suspendarea trecută, când procedura a durat 65 de zile, nu s-au schimbat legi şi nimeni din Europa nu a protestat în apărarea Preşedintelui României. Ca şi în 2007 singurul răspuns a fost acela că am simpatii băsiste”, povesteşte Vasile Dâncu
