Producătorii de medicamente răsuflă pe jumătate ușurați după ce au obținut majorarea plafonului de plată pentru taxa clawback, dar nu și o modalitate confortabilă de a plăti sumele restante

Marea noutate din proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), rezultat în urma negocierilor dintre producătorii de medicamente, Guvern şi FMI, este majorarea plafonului de plată de la 1,42 miliarde de lei, cât era în 2009, la 1,51 miliarde de lei. Producătorii au cerut de la început eliminarea consumului de medicamente din anul 2009 ca referință pentru plata taxei clawback, mai ales pentru că, de atunci, valoarea a crescut de la 5,7 miliarde de lei la 7,4 miliarde de lei. Ei au plătit până acum diferența dintre acest consum de referinţă și cel din anii următori: pe această logică, taxa trimestrială pentru clawback a fost în acest an de 439 de milioane de lei.

„Mă aștept ca taxa pentru trimestrul IV din acest an să fie cu circa 20% mai mică, adică în jur de 350 de milioane de lei“, spune Sorin Popescu, directorul de comunicare al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Marea miză a acestor cifre sunt medicamentele ieftine din farmacii sau cele generice, pe care producătorii avertizau că le vor scoate din portofoliu dacă vor constata că marja de profit nu acoperă şi taxa clawback. Mai mult, aceștia și-au pus serios problema unor disponibilizări sau a unei retrageri de pe piață în cazul în care ar fi ajuns la limita bugetului. Ameninţarea aceasta există încă, mai ales la producătorii de medicamente generice, care reclamă faptul că proiectul de ordonanţă de urgenţă al MFP îi obligă să plătească în continuare pentru veniturile realizate de către terţi, care reprezintă 30% din taxa clawback.

„Este o jumătate de soluţie, pentru că la producătorii de generice plata taxei pentru terţi depăşeşte