Poate ca nu nasul de animal politic ii spune lui Victor Ponta ca ar putea sa coabiteze cu Traian Basescu, ci exact o temere pe care o traverseaza Crin Antonescu tot mai greu, aceea ca ar putea ramane cu onoarea nereparata.
Ceea ce tot spre nas politic duce, dar eu inteleg prin aceasta insusire o viziune mai ampla, care nu se limiteaza la sublimarea spaimei proprii, ci presupune generozitate. Deci nu!
Imi vine in minte o scena din serie "B.D.", cand Ion Besoiu, care avea potential sa fie prins de nevasta cu chilotii in vine, ii spune lui Toma Caragiu ca renunta la plangere, iar militianul il anunta: "da, dar nu renuntam noi". Din aceeasi categorie: dar daca Traian Basescu nu vrea sa coabiteze cu Victor Ponta?
Ar fi foarte interesant ca presedintele suspendat, dupa ce se va intoarce la Cotroceni (asa arata cartile la ora asta), sa faca un gest semet care va fi privit de multi drept inconstienta: sa anunte ca nu are de gand sa faca pasi repezi spre pacea mondiala, pentru ca asta ar insemna sa legitimeze un demers pe care l-a respins, pe care s-a straduit sa-l prezinte omenirii drept atac grav la adresa statului cu drept. Sa linga unde a scuipat. Sa intinda mana unor oameni care au aruncat Romania in haos. Eu, unul, l-as taxa pentru asta. I-as scoate limba.
Ce impact ar avea respingerea lui Ponta asupra economiei? Unul prost, dar nu neaparat. Cine spune ca Traian Basescu nu poate promite liniste in schimbul sacrificarii actualului premier? De ce sa nu dea asigurari ca in situatia in care USL il va propune in locul lui Ponta pe Ioan Rus, de pilda, Romania isi va obloji mai repede ranile si va incerca sa recupereze capitalul de imagine?
Din acest scenariu, liberalii ar pica cel mai prost, deoarece au avut grija sa-l puna pe Rus la stalpul infamiei. Dar poate ca PSD are si alte nume pe lista.
Nu-l vad p
