Directorul general al Standard Chartered Bank, Peter Sands, sosit ieri la New York, a obţinut rapid un acord cu organismul american de reglementare: banca britanică va plăti 340 milioane dolari (circa 280 milioane euro) pentru a evita ajungerea în tribunal, procedură care ar fi ruinat reputaţia instituţiei britanice, până acum ireproşabilă, şi care ar fi putut-o costa mult mai scump. Cele 340 milioane dolari reprezintă doar 5% din beneficiile anuale încasate de SCB în 2011 sau cifra de afaceri pe şapte zile. Important este că acest acord permite băncii să împiedice retragerea licenţei de a opera în SUA. Cum spun analiştii, să evite ghilotina. Acordul prevede şi punerea în funcţiune a unui mecanism de supraveghere menit să evalueze controalele băncii în materie de riscuri de spălare de capitaluri în branşa newyorkeză.
Afacerea nu se opreşte aici, SCB rămânând subiectul unor anchete în paralel, iar Trezoreria americană a precizat că va continua propriile demersuri contra băncii.
Scandalul SCB a plasat banca într-o furtună mediatică, fiind suspectată de disimularea unor tranzacţii cu Iranul între 2001 şi 2007, încălcând sancţiunile financiare ale SUA contra Teheranului. Pentru SCB miza este uriaşă - retragerea licenţei în SUA reprezintă echivalentul armei atomice în mediul financiar.
Aceeaşi ameninţare a fost agitată şi contra Credit Lyonnais în afacerea Executive Life sau faţă de UBS în afaceri de evaziune fiscală. De fiecare dată SUA au obţinut sume uriaşe. Pentru Standard Chartered, pierderea licenţei americane ar fi însemnat închiderea accesului la dolari. O moarte pentru o instituţie construită cu imperiul britanic şi care a devenit una dintre primele nume în economia mondială.
Iritare la Londra
Scandalul SCB s-a transformat rapid într-o confruntare politico-financiară de o parte şi de alta a Atlanticului. În Marea Britanie, parlamen
