Primele ciuperci au fost plantate acum doi ani, într-o pădurice de stejari şi alunii creată special. Despre producţie în sine se poate vorbi însă după 5 ani
300 de euro bucata şi 10.000 de euro kilogramul. Acesta este preţul trufelor, ciupercile pentru care, în străinătate, se organizează licitaţii unde cele mai de soi restaurante plătesc sume exorbitante. Trufele nu sunt doar foarte scumpe şi sofisticate, dar sunt şi foarte greu de găsit. Doar nişte câini special antrenaţi pot da de urma lor sub pământ, şi asta doar dacă au noroc. Cercetătorii braşoveni speră să aibă baftă la Prejmer, unde testează primele loturi cu trufe de cultură.
Totul începe
în laborator
Mai întâi se cresc puieţi de arbori despre care se ştie că sunt în simbioză perfectă cu trufele: stejari şi alunii.
Rădăcinile lor trebuie să fie sterile, adică să nu fie contaminate cu alte specii de ciuperci care ar împiedica dezvoltarea trufelor. „Trufele pe care le primim de la asociaţiile specializate care se ocupă cu colectarea trufelor, le punem în contact cu aceşti puieţi şi aşa obţinem puieţi micorizaţi cu ce dorim. Avem tubera esticum, adică trufa de vară, cea care e cea mai răspândită în zona noastră, iar aceşti puieţi vor fi plantaţi apoi în plantaţii speciale care au ca scop obţinerea de trufe”, a explicat Dan Chira (foto), cercetător Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov.
Când puieţii sunt gata să fie plantaţi, unul din secrete este să nu fie puşi în pădure, acolo unde ar putea avea contact cu alte specii de ciuperci care nu ar permite trufelor să crească în voie. Primul lot a fost însămânţat în urmă cu doi ani la Prejmer, într-un lot arabil. „Noi sperăm să vedem cum se comportă aceşti puieţi şi cum va fi cu producţia de trufe, când va apărea. De regulă se spune că o producţie relativ bunicică se obţine după 5 ani”,
