Oricine credea că în sistemul vamal lupta împotriva corupţiei începe să-şi facă simţite rezultatele, mai ales după arestările de anul trecut, se convinge că lucrurile nu stau aşa, citind ultimul raport al Curţii de Conturi, în care se analizează „marja de corupţie” existentă la nivelul A.N.V. Concluziile sunt mai mult decât pesimiste, iar vina pentru actuala situaţie pendulează între deficienţele funcţionale şi cele operative.
Controale inutile la Vama Timişoara
„Identificarea vulnerabilităţilor sistemului de administrare şi control al impozitelor şi taxelor care favorizează faptele de corupţie, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare” se numeşte recentul raport al Curţii de Conturi, publicat zilele trecute, în care se face o analiză a cauzelor care contribuie la persistenţa fenomenelor de corupţie în aceste structuri principale de colectare a veniturilor la buget. Deşi analiza este generalistă, în stilul Curţii de Conturi, câteva puncte din analiza instituţională merită remarcate.
În primul rând, inspectorii Curţii de Conturi susţin că s-au lovit ei înşişi de cazuri de corupţie cu ocazia controalelor, dar că nu au putut face nimic în această privinţă. Astfel, auditul precizează că din verificările efectuate de către auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României au rezultat multiple abateri care pot fi privite şi din perspectiva corupţiei”. Dar cum controlul Curţii de Conturi este unul post factum,„instrumentele de control şi audit nu pot depista acţiunea ilegală (fapta de corupţie) în timpul comiterii acesteia.”
Pe lângă gradul foarte mare de subiectivitate lăsat de actuala legislaţie funcţionarilor vamali în ceea ce priveşte activitatea de control, Curtea de Conturi remarcă printre situaţiile posibil generatoare de corupţie fap
