Programul de reformă al celei mai năpăstuite țări din Europa nu are nicio șansă să ajungă la bun sfârșit.

Până la finalul lunii iulie, Grecia îndeplinise doar 100 din cele peste 300 de puncte impuse de creditorii internaționali în cadrul ultimei vizite la Atena, din februarie. Cele două tururi de scrutin de anul acesta nu au ajutat deloc la urgentarea lucrurilor. Și, în ciuda pachetelor de salvare primite din mai 2010 și până acum, politicienii încearcă în continuare să amâne aplicarea sutelor de măsuri fiscale și structurale de care are nevoie țara pentru a putea rămâne în zona euro și a ieși la suprafață din recesiunea care nu-i dă pace de cinci ani.

Atena a legiferat deja o mulțime de reforme, însă la capitolul implementare stă foarte rău, se plâng frustrați oficialii Troicăi (compusă din FMI, CE și BCE). Iar miza este mai mare ca niciodată. Până la implementarea pachetului de asistență internațională pe termen mediu, Grecia nu va mai primi niciun ajutor. Lipsită de finanțare externă, va rămâne fără bani pentru achitarea pensiilor și a salariilor din sectorul public cândva în septembrie, dacă nu chiar mai devreme. Ar putea urma o ieșire haotică din zona euro, după cum a avertizat chiar ministrul elen de finanțe, Yannis Stournaras.

Grecia a dat chix din multe puncte de vedere. În privința privatizărilor, Troica trasase un obiectiv ambițios, care să genereze venituri totale de 50 de miliarde de euro. Din ținta pentru acest an, de trei miliarde, s-a realizat 10%. Iar până la finalul anului mai sunt în plan doar două proiecte: vânzarea loteriei de stat și transformarea fostului centru de presă al Olimpiadei de la Atena, din 2004, într-un mall.

Până în 2015, Grecia ar trebui să obțină din privatizări 19 miliarde de euro, restul de 31 de miliarde urmând să curgă de-a lungul următorului deceniu. Chiar dacă noul președinte al Fondului pentru Dezvolta