Am petrecut, împreună cu iubitul meu, un concediu de neuitat la Hotel Anca Club, din Eforie Nord.
Pe vremuri, răsăreau prin colţuri de stradă nişte aviziere intitulate, cu mân(dr)ie proletară, "Reţineţi şi evitaţi". Acolo, semenii noştri mai răi ca noi erau prezentaţi şi făcuţi de râs. Chiar zilele trecute, fiind în vizită în oraşul meu natal, m-am întâlnit cu unul dintre ei - acum, posedă două cluburi, o cofetărie şi-o farmacie. Mi-a fost coleg de liceu, am depănat amintiri superbe, de când era el urmărit de miliţie, pentru furt calificat.
Dar nu vreau să vorbesc despre urmăriţii penal, vreau să vorbesc despre penalii neurmăriţi. La Protecţia Consumatorului nu voi găsi înţelegerea maternă de care am nevoie, aşa că mă confesez vouă, celor ce mă citiţi şi poate încă vă mai plănuiţi concediile la mare.
Mă credeam mai deşteaptă, însă bag de seamă că prostia n-are nimic de-a face cu studiile. Am petrecut, împreună cu iubitul meu, un concediu de neuitat la Hotel Anca Club, din Eforie Nord. Vibraţia lui uşor cacofonică nu ne-a deranjat, mai ales că ne-au promis că suntem la 30 de metri de plaja Belona (mda, eram la 30 de metri de aleea care era la 30 de metri de prima şaormărie aflată la 30 de metri de fundul plajei), că avem o groază de facilităţi, inclusiv Internet wireless în cameră.
A costat 1000 de lei pentru cinci nopţi, cameră dublă (geam mic, fără balcon) - mic dejun inclus. Mai bine nu-l includeau, era penibil (în niciun caz bufet, ca-n lumea civilizată), era din ăla cu şase feluri la alegere (o, paşă!), dar ai fi preferat să te pună să alegi între scarlatină şi ciumă bubonică, te descurcai mai uşor cu dilemele. Am mâncat mai bine în căminul studenţesc ceauşist decât acolo. Cafeaua nu era inclusă, trebuia s-o plăteşti, n-aveau în meniu nici măcar tradiţionala spălătură de filtru, care se poartă în România.
Exemplu