Cursul de schimb a înnoptat marţi sub pragul psihologic de 4,5 lei/euro, avansul monedei europene faţă de momentul în care începea „nebunia" în politica autohtonă (3 iulie) coborând în acest moment sub 1%. Ce a determinat schimbarea de optică a investitorilor, având în vedere că o decizie finală care să tranşeze validarea sau invalidarea Referendumului nu era aşteptată mai devreme de 21 august?
În primul rând, decizia BNR de a lăsa mai puţini lei la dispoziţia băncilor. Din 6 august, BNR oferă împrumuturi săptămânale băncilor de cel mult 6 miliarde lei (cererea a oscilat între 8 şi 18 miliarde în ultimele 3 luni), în condiţiile în care Banca Centrală acoperea până atunci integral cererile acestora. Subţierea fluxului de bani dinspre BNR a dus rapid la creşterea cu mai mult de jumătate de procent a dobânzilor la lei, grăbind închiderea unor poziţii speculative în piaţa valutară. De ce s-a întămplat asta? Speculatorii nu vin cu teancuri de lei pentru a-i vinde cumpărând euro din piaţă, ci folosesc un soi de „pariuri valutare" plătind diferenţa de dobândă între leu şi euro (dobânda la lei minus dobânda la euro) fără a deţine fizic cele două valute. Or, orice creştere a dobânzilor la lei scumpeşte dramatic pariurile respective, din cauza efectului de levier care reprezintă specificul acestor produse (cu sume mici mobilizate se obţine un efect similar deţinerii de cantitaţi impresionante de valută), cum s-a întâmplat în timpul multmediatizatului atac speculativ asupra leului din 2008, contracarat cu arme similare de BNR.
În al doilea rând, întărirea uşoară din ultimele 2 săptămâni a euro în faţa dolarului. De regulă, monedele regionale scad când euro slăbeşte faţă de dolar şi se întăresc în cazul mişcării inverse (aprecierea dolarului echivalează cu o percepţie crescută asupra riscului).
În al treilea rând, lipsa derapajelor în negocierile cu FMI, o
