"Eu plângeam, nu ştiam ce să fac, iar colegii încercau să mă consoleze: «Linişteşte-te, ca să-l poţi ajuta!»", povesteşte Valerian Galanton despre momentele când a aflat că fiul său, Alexandru, are cancer. "În decembrie anul trecut, lui Alexandru i-au apărut în jurul gâtului nişte ganglioni. Aşa cum apar atunci când răceşti. Am mers la medicul de familie, aici, în Piatra Neamţ, care ne-a trimis să facem o analiză. După ce a văzut rezultatul a spus că nu e nici o problemă, cu siguranţă. Însă mai târziu, în februarie, când erau frigurile alea groaznice, fiul meu mi-a spus: «Tată, nu mai pot să respir!» după ce am făcut analizele la nişte particulari, am aflat că are o formă de cancer care e galopantă la tineri şi care duce la moarte în trei-patru luni. Era vorba despre limfom Hodgkin." Alexandru a început imediat tratamentul. Din cauză că nodulii apăsau pe jugulară, el avea şi probleme la inimă. Tânărul de 21 de ani făcea box, era student în anul întâi la facultatea de sport, şi avea o inimă "ca un tractor", cum spune tatăl său. "Pentru tratamentul cu citostatice am primit ajutor în bani de la rude, prieteni, de la oameni de bine, oameni pe acre n-am să-i cunosc niciodată. Din cauza bolii, fiul meu a fost atins şi de tristeţe. Nu mai vroia să meargă la tratament, pentru că după aceea avea o stare foarte proastă, îşi simţea toate organele corpului, simţea fulgere în cap. Evoluţia lui a fost însă bună. A început să ia în greutate, să aibă poftă de mâncare, a revenit la antrenamentele de box. Cei de la sală, când au aflat că e bolnav, i-au dat abonament gratuit până la sfârşitul anului", povesteşte domnul Galanton.

În urma unei analize, Alexandru a aflat că nu mai are celule canceroase active. "Dar i-au rămas guguloaiele şi acum trebuie să facă radioterapie, timp de trei săptămâni, zi de zi. De internat, nu poate fi vorba să-l internăm. Trebuie să găsim cazare