Unii dintre proprietarii de vile interbelice, adevărate bijuterii de arhitectură, sunt lipsiţi de mijloace pentru a le putea întreţine. Cu toate acestea, ei nu vor să audă de vânzarea imobilelor
Un film alb-negru, dar cu personaje colorate, se derulează în Centrul Capitalei atunci când vezi case-monument, care valorează o avere, dar care stau să cadă sub privirile unor proprietari prea săraci ca să-şi permită întreţinerea lor.
În zona Pieţei Romane, de exemplu, pe strada Polonă, la nr. 88, o vilă cu etaj a ajuns se pare pe mâinile unui evreu care mai apoi a lăsat-o în paragină. Oamenii din zonă spun că proprietatea a fost iniţial a unor pensionari care au pierdut-o în favoarea unor cămătari. Unii afirmă că bătrâna chiar a murit de supărare când a fost scoasă cu forţa din casă, iar mai departe cămătarii au vândut-o evreului.
fotografii: Eduard Enea
Acesta a vrut să deschidă un hotel aici, dar a dispărut în străinătate, iar acum casa colcăie de aurolaci şi şobolani. “L-am ameninţat pe evreu că-l dăm în judecată pentru că nu mai suportăm jegul pe care l-a lăsat aici. Este o casă superbă, veche de aproape 100 de ani, care valorează o avere. De frica şobolanilor ne-am apucat şi am zidit noi mai multe ieşiri ale casei”, povesteşte una dintre vecine.
Vilă de 500.000 de euro, pe mâna unui tarabagiu
Pe aceeaşi stradă, la două case distanţă, imaginea unui conac interbelic este umbrită de frânghii pline de vechituri puse la uscat. De când lumea parcă, în curte stau parcate un Tico murdar şi un Daewoo, ambele ruginite. De pe veranda cu pereţi scorojiţi ne întâmpină un bărbat la bustul gol cu privirea plictisită care ne pune la zid: “vreţi să cumpăraţi, sau nu? De fapt, dacă vreţi să vizionaţi apartamentele trebuie să veniţi în altă zi. Suntem patru proprietari, trebuie să vorbesc şi cu ei”, explică bărbatul. Proprietarul în cauză n
