dialog cu pictoriţa Olga Morărescu- Mărginean În apropierea sa, totul se încarcă de bucurie. Cred că ştie şi îşi asumă acest dar care vine din adâncul fiinţei sale. Adoră liniştea, armonia şi reveria. A trecut şi trece prin viaţă ca printr-o grădină a candorilor sufleteşti – cu delicată grijă şi imens respect, deopotrivă faţă de oameni, flori, păsări şi animale; faţă de fiinţele însufleţite şi de lucrurile împietrite în faţa miracolului naturii. Prin firea sa, cu totul specială, Olga Morărescu-Mărginean face parte din acest miracol, în care încap legende, amintiri, şi dorul de ai săi; multă generozitate, plăcerea comunicării şi ataşamentul faţă de cultură, de valorile patrimoniale ale omenirii. Trăieşte sub nobila protecţie a firescului. Însăşi arta sa conţine şi transmite un mesaj al frumuseţii în armonie şi al simplităţii cu adevărat cuceritoare. După aproape patru decenii de artă, timp în care opera sa a sporit în profunzime, îmbogăţindu-se, totodată,cu mari cicluri tematice, precum”Mirabila sămânţă”, ”Păsări”, ”Pasărea ascunsă”, ”Pasărea şi pana”, ”Trofeul”, ”Pasărea Albastră”, ”Măceşul,”Păsări gânditoare”, ”Manuscris vechi”, ”Semnătura”, ”Autografe” – venind,încununate,de scriitura zborului, de amprenta clipei saturate de cântecul păsărilor - Olga Mărgineana rămas acelaşi observator senin al întâmplărilor din natură; acelaşi ”povestitor” subtil, în linii suple, spontane – caligrafii vibrânde ale traseului pe care îl întipăresc în văzduh păsările. Acelaşi privitor însetat de taina detaliului, de rotundul primului semn sau strigăt de viaţă: sămânţa binecuvântată a întrupării, regenerării şi perpetuării vieţii. Cu o precizare însă: arta sa dobândeşte mereu un plus de muzicalitate, de tinereţe şi prospeţime, de trăire întru dăruire.

”Am fost binecuvântată de Dumnezeu cu gânduri bune”

De unde vin aceste minuni care-i rezumă fiinţa artistic