Un mineral în avangarda luptei cu cancerul
O civilizaţie supra-chimizată
Se aproximează că în mediul înconjurător al civilizaţiei industriale există astăzi circa 60.000 de substanţe diferite, cifră în care nu sunt incluse pesticidele, substanţele farmaceutice şi aditivii alimentari. În fiecare an, aproximativ 1.000 de substanţe noi sunt create şi introduse în mediul ambiant (Prof. Dr. Doc. Petre Raicu). Unele dintre aceste substanţe pot induce aberaţii (mutaţii) la nivelul celulei umane, modificând ADN-ul. Ele se numesc mutagene şi multe sunt carcinogene, adică produc boala cea mai temută a civilizaţiei noastre, cancerul. Din acest motiv, s-a pus pe plan mondial, încă din 1972, problema testării genetice a substanţelor chimice nou sintetizate, cu care omul vine în contact sub diverse forme. Totuşi, de atunci şi până azi, incidenţa cancerului a crescut cu peste 100%... Excluzând ereditatea din ecuaţia bolii canceroase, multe din cauzele ei pot fi sintetizate într-o grupare cheie: intoxicare, infestare, iradiere. Toxine alimentare ori habituale directe şi indirecte, toxine din poluare, otrăviri profesionale ori accidentale, parazitoze, viroze şi micoze cronice, radiaţii, toate converg spre acelaşi mecanism mutagen, care provoacă cancerul.
Explicaţii ştiinţifice nerostite
Primele observaţii asupra etiologiei cancerului sunt menţionate în 1775, când Dr. Percival Pott leagă cancerul tegumentului scrotului de munca de hornar. Contactul direct cu funinginea şi gudroanele din hainele impregante la lucru induce acest tip de cancer profesional. În 1914, Th. Bovari lansează ipoteza "mutaţiei somatice” în apariţia bolii canceroase. Calcule estimative apreciază că la un individ adult în fiecare secundă, în cursul procesului normal de auto-regenerare, se divid 4 milioane de celule. Se ştie că în fa
