România este departe de a fi epicentrul problemelor politice din Uniunea Europeană. Un europarlamentar ungur din partidul antisemit Jobbik a descoperit recent că e evreu şi a ieşit din partid, un alt parlamentar ungur vrea revizuirea granițelor Ungariei. Parlamentul grec are membri neonazişti şi comunişti.
Îngrijorarea oficialilor europeni față de politica din România trebuie pusă în lumina derapajelor antidemocratice din regiune. Teoretic, dacă 53% dintre români îl regretă pe Ceauşescu conform unui sondaj recent , România se poate alătura oricând Greciei şi Ungariei într-un coşmar politic pentru Uniunea Europeană.
Oficialii europeni nu au însă motive noi de îngrijorare. De la voturi furate la telefoane interceptate, jocul politic în România nu este unul anti-sistem, ci doar o partidă mai agresivă între politicieni de aceeaşi factură pentru a menține controlul asupra sistemului.
Dacă totuşi 53% dintre români regretă comunismul, nu există riscul ca jocul politic din România să ia o cale naționalist-comunistă? Răspunsul este nu, pentru că energiile anti-sistem din România sunt canalizate activ de partidele lui Mihail Neamțu sau Dan Diaconescu în folosul lui Traian Basescu.
Ne îndreptăm spre un Parlament în care Partidul Poporului poate ajunge la 15% cu lozinci de genul “anularea tuturor taxelor şi impozitelor actuale” sau “cetățenii nu vor mai plăti rate la bănci timp de 12 luni”.
În ciuda discursului populist al lui Diaconescu, tinerele speranțe ale dreptei nu ezită să calce pragul Televiziunii Poporului. Mihail Neamțu sau Adrian Papahagi pozează pe de o parte într-o dreaptă luminată care citează din publicații conservatoare americane, pe de altă parte sunt pregătiți pentru o coabitare cu Dan Diaconescu.
În emisiunea de la OTV (link aici) , după ce s-au gratulat relaxat ca de la preşedinte de partid la preşedinte de partid, Mihail
