De la juriști te-ai aștepta să aibă proprietatea termenilor și în afara sălii de judecată. Totuși, chiar și venind dintr-un domeniu unde pînă și virgulele contează mai mult decît în altele, Monica Macovei a găsit de cuviință să spună că se așteaptă la un război civil. Desigur, în România. La prima vedere, există două posibilități: ori doamna Macovei nu știe ce înseamnă „război civil“ și tot ce voia să spună e că urmează ceva nasol de tot și că îi e teamă de chestiile astea nasoale care, în viziunea ei, sînt pe cale să vină, ori știe ce e ăla un „război civil“, dar, cu tot respectul, nu prea știe exact pe ce lume se află. Ar mai fi și o a treia posibilitate, pe care n-aș vrea totuși să o luăm prea serios în calcul: doamna Macovei știe atît ce e ăla un „război civil“, cît și pe ce lume se află, așa că s-a gîndit să ațîțe puțin niște spirite deja agitate. Prima posibilitate mi se pare greu de crezut, tocmai pentru că Monica Macovei vine din domeniul juridic unde, în general, nimeni nu aruncă gratuit cu cuvinte fără să știe în ce scop face asta și fără să știe exact ce sens au cuvintele utilizate. Celelalte posibilități mai sus-amintite sînt, așadar, mai plauzibile, plasînd-o pe emițătoarea teoriei războiului-civil-românesc-ce-va-să-vină într-o companie nu foarte măgulitoare: doar pe Corneliu Vadim Tudor și pe cei afini cu el îi mai știu agitînd la răstimpuri astfel de teorii, elucubrațiile acestora privind în general răsuflatul „pericol maghiar“. Astfel de fandacsii pot avea însă consecințe nefaste asupra unei stări de spirit generale, care, în cazul de față, este oricum cît se poate de tensionată. Și mai deranjant în cazul declarațiilor europarlamentarei pedeliste este faptul că se bazează pe deja faimoasele stenograme în care foștii miniștri Rus și Dobre vorbesc despre colegii lor useliști ca despre „un grup infracțional organizat“. Nu mai are nici o importanță