Statele Unite au respins noţiunea de "azil diplomatic" invocată de Ecuador în cazul fondatorului WikiLeaks refugiat de două luni la ambasada ecuadoriană de la Londra, a declarat Departamentul de Stat american.

Ecuadorul a acordat joi azil politic australianului Julian Assange, considerând că viaţa sa ar fi în pericol dacă va fi extrădat în Suedia unde este acuzat de crime sexuale. Preşedintele ecuadorian Rafael Correa a afirmat vineri că Assange poate "rămâne pe termen neliminat" la ambasada ecuadoriană din Londra.

Quito s-a îndreptat de asemenea către Organizaţia Statelor Americane (OAS) reunită de urgenţă la Washington şi care trebuie să decidă dacă va solicita o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe ale celor aproximativ 30 de stat membre pentru a trata cazul Assange.

O "convenţie privind azilul diplomatic" a OAS, de la 29 decembrie 1954, dispune că "azilul este acordat în misiunile diplomatice (...) persoanelor anchetate din motive politice" cu excepţia "persoanelor inculpate sau judecate pentru delicte de drept comun".

Întrebat cu privire la noţiunea de "azil politic", Departamentul de Stat a răspuns, printr-un comunicat, că "Statele Unite nu sunt semnatare ale convenţiei din 1954 a OAS cu privire la azilul politic şi nu recunosc conceptul de azil diplomatic în dreptul internaţional".

"Considerăm că este vorba de o problemă bilaterală între Ecuador şi Marea Britanie şi că OAS nu are niciun rol de jucat", a adăugat Departamentul de Stat.

Julian Assange, în vârstă de 41 de ani, este în mijlocul unei probleme dificile de drept internaţional între Londra şi Quito şi s-a refugiat de la 19 iunie la ambasada Ecuadorului din capitala britanică.

El se teme că va fi transferat din Suedia în Statele Unite pentru a răspunde unor posibile acuzaţii de spionaj după divulgarea de către WikiLeaks a 250.000 de telegrame dipl