În plin Belle Époque, Mişu Vacaresco publică în L’Indépendance Roumaine o rubrică pe care o semnează: Claymoor. Indiscret, histrion şi, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al României mondene de sfârşit de secol romantic a fost un personaj care se identifică astfel cu lumea salonardă pe care o descrie.

24 februarie 1883

Sâmbătă seara are loc ultimul bal mascat al operei. Un bal vesel cu multă lume. La miezul nopţii era imposibil să mai circuli prin sală. Toate lojile de parter sunt ocupate. Clanul mondenilor este bine reprezentat. Doamna Eliza Millo, în semidoliu, poartă o rochie din satin negru presărat cu jais, costum sabran semideschis împodobit în părţi cu flori de accacia, pe cap o ramură înflorită de accacia prinsă într-un mare fluture din briliante.

Doamna Maria Creţeanu, foarte graţioasă într-o toaletă de mătase de-un albastru electric; mari garoafe roşii în corsaj şi în păr. Doamna Adolf Cantacuzino, foarte admirată în alb, cu reflexe de argint, broderii şi torsade de perle irizate; corsaj cuirasă mulând talia, pe umărul stâng un mare nod de regentă, în părul blond ca aurul, un trandafir veşted rătăcit. Doamna Hartoular, toată în alb sub o ploaie de panglici albastre. Doamna Grigore Lahovary, în satin negru înveselit de trandafiri de Bengal. Doamna A. Darvariss, în gri cenuşiu de Orient; doamna Missir, foarte frumoasă în crem, frângându-se sub trandafiri de mai; doamna Stolojanu, în albastru suspin, pe cap – stele din diamante.

Doamna Kentin, decoltată, în velur negru, buchet de maci aşezaţi "à l’assasin". Doamna Constantin Boerescu, în satin negru acoperit de dantele, doamna Zoe Costescu în alb etc. Doamna Maria Fălcoianu, în negru; doamna Vasile Boerescu, în crem etc. În sală, sub mască există un întreg regiment de mondene. Două trăgătoare de cărţi în roşu, prinţesa N. şi doamna C. fac furori. Ele se duc prin l