Minsterul Adminsitraţiei şi Internelor urmează să facă publice azi rezultatele „minirecensământului instituţional" organizat după referendum, spre a le transmite Curţii Constituţionale, care decide mâine asupra valabilităţii scrutinului.

Minirecensământul s-a realizat pe baza unui memorandum al Guvernului, prin care urmau să fie identificate nouă categorii de persoane, ce ar trebui, în opinia Executivului, eliminate din listele electorale permanente.

Pe lângă persoanele decedate sau care şi-au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale, mai trebuiau identificaţi românii cu domiciliul stabil în străinătate (dar care oricum nu au figurat pe listele electorale de la referendum), precum şi cetăţenii cu actele de identitate expirate, cei care locuiesc în număr mai mare decât permite unitatea locativă, cei care şi-au schimbat domiciliul şi nu şi-au reactualizat datele, persoanele care şi-au schimbat numele prin căsătorie sau divorţ şi persoanele cu reşedinţa în străinătate (cei plecaţi la muncă).

Actualizarea cvorumului

Scopul Guvernului este de a scurta semnificativ listele electorale permanente, în aşa fel încât numărul cetăţenilor care s-au prezentat la vot să fie mai mare decât cvorumul necesar pentru validarea referendumului. Dar câţi români ar trebui să dispară din listele electorale permanente pentru ca Guvernul să-şi atingă scopul?

La referendum s-au prezentat 8.459.053 de persoane. Pentru ca această cifră să reprezinte „jumătate plus unu din cetăţenii înscrişi", listele electorale permanente trebuie să conţină nu mai mult de 16.918.104 persoane. Însă pe listele electorale folosite deja la referendum, potrivit Biroului Electoral Central, figurează 18.292.464 de persoane. Asta înseamnă că Guvernul are de eliminat din această cifră exact 1.374.360 de cetăţeni, pentru ca noul cvorum să poată fi atins. Rezultă că, di