Decizia BNR de a reduce cantitatea săptămânală de lei cu care alimenta băncile, la 6 miliarde lei, în primă instanţă, iar de lunea trecută la 5 miliarde lei, dar şi încasările mai mari de valută la nivelul caselor de schimb, în special de la românii care muncesc în străinătate reveniţi în ţară pe timpul vacanţei, cât şi scăderea volumelor de tranzacţionare, au permis leului să revină sub pragul de 4,5 lei, aşa cum anticipa în urmă cu câteva săptămâni ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. Este de greu de anticipat ce se va întâmpla cu leul, până la alegerile din noiembrie, o perioadă în care, de obicei, acesta se depreciază. De asemenea, o acutizare a crizei din zona euro, unde problemele statelor din grupul PIIGS, şi mai nou a Franţei, se înmulţesc ar putea să oblige băncile locale cu capital străin să repatrieze o parte din capitalul pe care îl deţin, un alt motiv pentru scăderea leului. Investitorii de la Sibiu se arată destul de optimişti în privinţa evoluţiei leului, ignorând previziunile care văd euro atingând pragul de 4,7 lei, sau chiar, e drept temporar, pe cel de 5 lei, aşa cum cred analiştii de la ING. Preţurile futures ale raportului euro/leu au coborât pe septembrie de la 4,553 la 4,492 lei, pe decembrie de la 4,584 la 4,111 lei iar pe martie viitor de la 4,5797 la 4,531 lei. În piaţa valutară, euro, care a atins în 3 august maximul de 4,6481 lei, a scăzut de la 4,5307, nivel stabilit luni, la 4,4852 lei, în şedinţa de vineri, minim al ultimelor şase săptămâni. Vineri, piaţa valutară s-a deschis 4,4790 – 4,4810, minimul şedinţei fiind de 4,4760. Treptat, euro a revenit pe creştere, influenţat de evoluţiile externe, închiderea realizându-se aproape la 4,4850 – 4,4870. Cursul dolarului a scăzut de la 3,6790 la 3,6250 lei iar francul elveţian de la 3,7723 la 3,7344 lei. Reducerea volumelor de tranzacţionare, pe perioada vacanţei, a făcut ca perechea e