Criza afectează ocuparea forţei de muncă şi reduce perspectivele unor noi angajări, nu numai pentru italieni ci şi pentru străini. Străinii, însă, se descurcă relativ bine, aşa cum reiese din previziunile pentru 2012 ale studiului elaborat de Uniunea italiană a camerelor de comerţ, industrie, artizanat şi agricultură, Unioncamere şi de Ministerul Muncii.

Cererea totală de lucrători imigranţi (inclusiv sezonieri) ar urma să scadă cu 18% în acest an comparativ cu 2011, în timp ce cererea de lucrători italieni va scădea cu 31,6%. Prin urmare, incidenţa străinilor în angajările globale ar urma să crească ulterior - de la 16,3% anul trecut, la 17,9% în acest an -, informează ziarul italian La Stampa.

Datele arată că se consolidează caracterul structural al forţei de muncă imigrante în economia italiană. Este o componentă care rezistă relativ bine chiar în contextul crizei. Caracteristicile sale confirmă, însă, unele deficienţe grave ale economiei, ce nu trebuie neglijate. Economia atrage o imigraţie mai puţin educată comparativ cu cea care ajunge în alte ţări europene. În 2010, deţinătorii de diplome au reprezentat doar 10% din imigranţii cu vârsta activă rezidenţi în Italia, mult mai puţin decât în Franţa, Marea Britanie, Portugalia şi Spania. Ultimele ţări întrec Italia şi la capitolul lucrători cu un nivel minim de educaţie.'

Imigranţii din Italia nu îmbogăţesc capitalul de competenţe

Chiar dacă imigranţii din Italia, în ansamblu, sunt destul de educaţi, deşi nu la fel de mult precum cei care se îndreaptă spre economii mai solide, ei sunt mai puţin educaţi decât italienii şi prin urmare nu îmbogăţesc capitalul italian de competenţe. Proporţia străinilor cu un titlu de studiu mai înalt a scăzut între 2001 şi 2012. La aceasta trebuie adăugat faptul că investiţiile în formarea profesională a străinilor, atunci când există, nu sunt fr