Cleopatra se îmbãia în lapte de mãgăriță, Mary, regina scoţilor, fãcea baie în vin, George Sands folosea lapte de vacã şi miere, iar regina Isabeau a Franţei (secolul al XII-lea) recurgea și ea la lapte de măgăriță, precum şi la un amestec bizar de creier de porc mistreţ şi gonade de crocodil, cu care îşi masa pielea. Timp de mii de ani femeile s-au otrãvit încet-încet purtând drept machiaj ceruza, sau mai exact, carbonatul bazic de plumb, o pulbere mortalã. Ba mai mult, rujul cu care îşi dãdeau pe buze conţinea mercur, care conducea la dificultãţi în timpul naşterii sau la avort. Dar înainte de a critica ce fãceau femeile în trecut de dragul frumuseţii, sã ne amintim cã milioane de oameni îşi injecteazã anual feţele cu toxine botulice pentru a scãpa de riduri. Poate cã istoria este bizarã, dar la fel sunt şi oamenii… Regina Elisabeta îşi picta adesea chipul cu ceruzã, ceea ce probabil i-a cauzat cãderea completã a pãrului.
Povestea unui craniu
Cãpetenia supremã Mkwavinyika Munyigumba Mwamuyinga (1855–19 iulie 1898), mai bine cunoscut ca şeful Mkwawa, era un lider al tribului Hehe din Africa de Est Germanã (acum majoritatea teritoriului Tanzaniei), care s-a opus colonizãrii. Pe 28 octombrie 1894 germanii sub conducerea proaspãt-numitului colonel Freiherr Friedrich von Schele, îl atcã pe Mkwawa la fortãreaţa acestuia de la Kalenga. Deşi cuceresc cetatea, Mkwawa reuşeşte sã dea bir cu fugiţii. Ulterior acesta întreprinde un rãzboi curajos de gherilã, hãituindu-i pe germani pânã în 1898, când pe 19 iulie este înconjurat şi se împuşcã din dorinţa de a nu se lãsa captiv. Germanii îi îndepãrteazã capul de trup pentru a-l pãstra ca trofeu, trimiţându-l la un muzeu. Dar lucrurile iau o întorsãturã bizarã. Ani mai târziu, britanicii solicitã craniul pentru a-l dãrui celor din Tanganyika ca mulţumire pentru sprijinul acordat în timpul primului rãzboi mondial. În
