Musulmanii din întreaga lume sărbătoresc, începând de ieri, timp de trei zile, Ramazan Bayram-ul, sărbătoare supranumită şi „Şeker Bayrami" sau „Bayramul dulce", asta şi pentru că pe mesele lor se vor găsi, printre preparatele tradiţionale, inconfundabilele baclavale.

Ramazan Bayram-ul se sărbătoreşte la finalul unei luni de post, de primenire spirituală, timp în care Coranul a fost o lectură zilnică obligatorie şi în care au avut loc slujbe specifice lunii sfinte din calendarul islamic: Luna Ramazan. În cele 30 de zile de post şi rugăciune turcii şi tătarii au postit de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Cum marchează, însă, musulmanii această sărbătoare sfântă, ce obiceiuri au, căror tradiţii le-au rămas fideli?

Pentru turci şi tătari ieri a fost prima zi de Ramazan Bayram. Aşa cum se obişnuieşte, înainte de debutul acestui eveniment spiritual, deci înainte de a sărbători, musulmanii îi comemorează pe cei care au trecut în nefiinţă, potrivit tradiţiei. Concret, după slujba de la geamie, bărbaţii musulmani merg la cimitir, acolo unde citesc la mormintele celor pe care i-au pierdut.

Ulterior, ei încep să-şi viziteze prietenii şi rudele, în special pe bătrânii din neam, cărora le sărută mâna, aşa cum spune obiceiul. În toate cele trei zile, atât cât ţine sărbătoarea, aceste vizite care au loc, conform tradiţiei, sunt caracterizate de mese îmbelşugate, la care sunt servite mâncărurile tradiţionale, dar mai ales dulciuri şi, bineînţeles, nelipsitele baclavale, a căror reţetă s-a transmis din generaţie în generaţie.

Aşa cum obişnuieşte, şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, a transmis credincioşilor mesajul său: „Respectând tradiţia, ca în fiecare an Muftiatul Cultului Musulman din România, prin muftiul Iusuf muurat, adresează credincioşilor musulmani din România şi din întreaga lume tradiţionala urare Ramazan Bayr