Fondul Monetar Internaţional consideră că grupurile financiare vestice au „umflat" creşterea economică a Europei de Est cu 1,5% pe an până în 2008. "Bilanţul acestor economii va fi mult mai curat. Creşterea economică în contextul unui avans mai moderat al creditului poate fi mai echilibrată", spune Kieran Curtis, manager la Aviva Investors Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe pieţele emergente.
Situaţia Europei de Est din ultimii ani şi din prezent este asemănătoare crizelor din ţările nordice de la începutul anilor '90 şi din Asia de la sfârşitul aceluiaşi deceniu. În ambele cazuri, creşterea rapidă şi puternică a creditului şi influxul puternic de capital străin au creat baloane speculative care s-au „spart" zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele din economiile afectate a urmat un deceniu de creştere. Datoria populaţiei a scăzut în Suedia de la 140% din venituri în 1990 la 80% în 1995, iar în Thailanda scăderea puternică a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari într-un excedent de 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de numai cinci ani. Guvernele din ţările nordice şi-au îmbunătăţit disciplina fiscală o dată cu ieşirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute. Continuând paralela, disciplina fiscală pare acum cuvântul de ordine şi în Europa de Est.
Similar, statele din Europa de Est şi-au redus substanţial deficitele de cont curent în ultimii trei ani, iar băncile est-europene se bazează în tot mai mare măsură pe banii atraşi pe plan local. La nivel regional, raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 101% în februarie, de la 120% în ianuarie 2009, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank.
„Criza ne-a învăţat că ceea ce se întâmpla mai demult nu a fost sustenabil. Trebuie să trecem la un model diferit", comentează pentru Blo
