În pofida bombardamentului continuu cu veşti descurajante din Grecia şi de mesaje pesimiste propagate în media, tot mai mulţi economişti cred că viitorul statului elen este totuşi în zona euro. Lor li se adaugă şi lideri europeni grei precum Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, care a asigurat că Atena ar trebui să-şi încalce toate promisiunile de reformă pentru a fi luat în considerare Grexitul. Însă Grecia se apropie încet, deşi pe ocolite, de cerinţele impuse de creditori, de banii cărora depinde supravieţuirea financiară a ţării.

"Nu se va întâmpla. Poate doar dacă Grecia ar încălca toate cerinţele şi nu ar respecta niciun angajament. În cazul unui astfel de refuz total privind restructurarea bugetului şi reformele structurale se poate lua în considerare problema", a declarat Juncker pentru publicaţia austriacă Tageszeitung, preluată de Thomson Reuters. Şeful Eurogroup, unul dintre cei mai puternici factori de decizie din zona euro, este sigur că Grecia îşi va dubla eforturile pentru a-şi atinge ţintele de reformă.

Iar Atena face eforturi pentru a face pe placul creditorilor. Potrivit unui oficial guvernamental, Grecia a identificat modalităţi de a economisi 10,8 miliarde de euro pentru perioada 2013-2015, sumă apropiată de reducerile de cheltuieli de 11,5 miliarde euro cerute de troica finanţatorilor internaţionali - BCE, CE şi FMI. Succesul acestor eforturi este important pentru o evaluare pozitivă făcută de Troică a progresului Atenei în implementarea reformelor cerute. De nota dată de creditori depinde deblocarea următoarei tranşe, vitale, de 31,5 miliarde euro, a celui de-al doilea bailout destinat Greciei, scrie La Tribune.

Eforturile guvernului îi costă scump pe greci, economiile venind din tăierea pensiilor şi a salariilor angajaţilor de la stat. De asemenea, în sectorul public vor fi efectuate până la 40.000