Oamenii de ştiinţă din Europa de Nord au făcut primii paşi în identificarea unui nou domeniu de studiu: dependenţa de muncă - boala secolului 21.
Jurnalul Scandinav de Psihologie a publicat rezultatele unei cercetări despre scala Bergen Work Addiction (BWAS), care a fost dezvoltată pentru a ajuta la identificarea persoanelor care îşi iau mult prea în serios pasiunea pentru muncă.
Studiul a fost adus în atenţia publicului român de către MediHelp International, managerul de distribuţie al BUPA International.
Potivit dr. Jenny Leeser, directorul clinicii Occupational Health pentru BUPA Health and Wellbeing, "deşi există şi alte chestionare sau scale care măsoară dacă o persoană este sau nu dependentă de muncă, sistemul BWAS este pe primul loc deoarece priveşte dependenţa de muncă ca pe o boală. Testele tradiţionale s-au axat pe modul în care o persoană se comportă, de exemplu, dacă munceşte ore suplimentare sau mai multe ore decât îi este solicitat. Depinde de punctul fiecăruia de vedere dacă acesta este un lucru rău sau bun".
Cercetătorii cred că dependenţii de muncă (workaholics) pot avea mai multe probleme de sănătate decât persoanele care muncesc într-un ritm normal. De exemplu, stresul cauzat de muncă poate provoca probleme psihologice, emoţionale, psihice şi comportamentale, cum ar fi epuizarea emoţională, depersonalizarea - comportamentul obsesiv-compulsiv, tulburările de personalitate sau o dereglare a glandei tiroide, a celei pituitare sau a altor glande endocrine.
De îndată ce metoda va fi perfecţionată, va fi un instrument util pentru identificarea persoanelor care sunt în pericol, acestea putând fi ajutate înainte ca dependenţa de muncă (workaholism) să devină o problemă.
"Fiecare dintre noi ar trebui să îşi creeze o listă de priorităţi în viaţă. Sănătatea este cu siguranţă cea
