Populaţia stabilă a României este de 19.043.767 de persoane (cu reşedinţa obişnuită în România), potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului 2011.
Diferenţele între rezultatele provizorii, anunţate în februarie, şi cele preliminare (de acum), sunt minore: o creştere de la 19.042.936 de persoane, la 19.043.767.
Datele preliminare vor fi prezentate Cabinetului Ponta în prima şedinţa de Guvern, după care vor fi date publicităţii. Nu sunt informaţiile finale, disponibile abia în semestrul II al anului 2013, însă vom şti cum a evoluat numărul cetăţenilor de etnie maghiară sau romă, precum şi porcentul credincioşilor şi al ateilor.
Toate aceste date erau programate pentru mediatizare în luna mai, dar schimbările operate de Guvernul Ponta la vârful instituţiilor implicate în recensământ a făcut imposibilă reunirea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor, în noua sa formulă.
Abia azi s-au validat rezultatele preliminare, în prima şedinţă a Comisiei.
Populaţia stabilă nu este identică populaţiei României, ci surprinde doar populaţia cu reşedinţa obişnuită în ţară, fie că este vorba de români sau de străini.
Cei plecaţi la muncă sau studii în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni sau cu intenţia de a sta mai mult de 12 luni nu sunt curpinşi în populaţia stabilă, ci în cea a persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată. Recensământul a numărat 910.264 de persoane aflate în această situaţie.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, spune că nu s-a reuşit recenzarea a 2,8% din gospodării, ceea ce înseamnă cam un milion de persoane. Datele referitoare la aceşti români vor fi recuperate de la alte instituţii.
În ceea ce-i priveşte pe cei 910.264 de români plecaţi pentru o perioadă îndelungaă de timp, Voineagu a declarat şa şedinţa de azi că, de fapt,
