Poate şi din cauza numărului foarte mare de dosare care trebuie studiate şi arhivate în format electronic, pentru realizarea unei baze de date electronice, sau a blocării posibilităţii angajării de personal de cercetare, activitatea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor fostei Securităţi nu a dus la nicio dezvăluire de referinţă, în vestul ţării. Deşi fosta poliţie politică a avut o activitate intensă în această parte de ţară, până acum deconspirările au fost relativ puţine şi au vizat doar persoane aproape irelevante din punct de vedere public.

„Certificate de bună purtare”, date pe bandă rulantă

Timişenii care nu sunt convinşi de faptul că nici una dintre persoanele importante din administraţia locală nu au colaborat cu fosta Securitate pot, teoretic, să solicite reverificarea ale­şilor locali asupra cărora există bănu­ieli că ar fi colaborat cu fosta Secu­ritate. Însă în foarte multe cazuri de acest gen, răspunsul C.N.S.A.S. (dat, de altfel şi TIMPOLIS, când a cerut, anul trecut, verificarea unor consilieri judeţeni) face trimitere la „cer­ti­ficatele de bună purtare”, cum au fost numite, ironic, adeverinţele de ne­colaborare cu Securitatea date de către Consiliul Naţional de Studiere a Ar­hivelor fostei Securităţi, în mai 2008, când, la grăma­dă, toţi candidaţii înscrişi în cursă pentru alegerile locale au primit astfel de patalamale care atestau că, din înscrisurile studiate până la momentul respectiv de C.N.­S.A.S., nu reiese că ar fi făcut poliţie politică.

Aceste adeverinţe nu pot fi luate însă ca o dovadă clară că respectivul personaj public nu a făcut poliţie po­litică, măcar din perspectiva faptului că doar o mică parte din arhiva Securi­tăţii a putut fi parcursă până în prezent de către cercetătorii C.N.S.A.S.

În plus, în Timiş, majoritatea „certificatelor de bună purtare” afişate şi azi de aleşi locali din fun