Deschiderea Centrului de artă contemporană Electro Putere Craiova a avut loc la Leipzig, iar printre următoarele proiecte-evenimente notabile ale clubului din Bănie s-a numărat reprezentarea României la Bienala de Artă de la Veneţia. Din iunie, centrul de artă contemporană din Craiova a deschis o filială în Bucureşti. Începând din acest an, unele proiecte sunt susţinute financiar de Erste Foundation din Austria, autorităţile din Craiova refuzând sprijinirea financiară a CEP.
Cofondatorul centrului de artă contemporană de la Electro Putere, Adrian Bojenoiu, a vorbit pentru GdS despre proiectele şi problemele cu care se confruntă clubul din Bănie.
I.J.: Domnule Bojenoiu, deşi Centrul pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere (CEP) Craiova este înfiinţat de doar trei ani, el a reuşit să impresioneze prin modul cum a evoluat. Sunteţi unul dintre fondatori, adică puteţi să oferiţi cititorilor GdS un fel de radiografie a acestor trei ani de existenţă a CEP în peisajul cultural.
A.B.: Activitatea noastră, adică a mea şi a lui Alexandru Niculescu, a început în 2009, cu o cercetare despre arta românească de după 1989, care s-a continuat şi concretizat în proiectul „Romanian Cultural Resolution“, proiect care a fost lansat în mai 2010, în Germania, la Leipzig. În acelaşi timp, am deschis şi Clubul Electroputere sub titulatura de „centru de artă contemporană“. Practic, deschiderea Clubului a avut loc în Germania, apoi, după mai bine de o lună, am deschis întâia expoziţie la Craiova.
Primele proiecte de aici au constat în aducerea expoziţiei de la Leipzig: aceasta a fost provocarea cea mai interesantă şi care ne-a mobilizat, pentru că nici unul dintre artiştii din proiect nu mai expusese în Craiova, iar oraşul nu are reputaţia unui centru cultural. În general, românii aud vorbindu-se de Craiova în mass-media, unde predomină ştirile despre lumea in
