Măsura BNR de a plafona lichiditățile din piața monetară a dus la aprecierea leului, dar a crescut nivelul dobânzilor, fenomen problematic pe termen lung.

La începutul săptămânii trecute, BNR a plafonat la doar cinci miliarde lei lichiditatea oferită pentru o săptămână băncilor comerciale, în schimbul garanţiei cu titluri de stat, după o scădere prealabilă de la nivelul de șase miliarde de lei. Este prima dată când BNR recurge la o astfel de măsură de plafonare a sumelor de la licitaţiile Repo, în condiţiile în care împrumuturile zilnice ale băncilor ajunseseră și la 12 miliarde lei.

După prima plafonare, Ministerul Finanțelor (MF) a solicitat băncilor comerciale un împrumut de 700 de milioane de lei pe durată de un an. Dobânzile cerute de bănci statului au crescut de la 5,25% - 5,60% la 5,66% - 5,70%. După ce BNR a decis să restrângă și mai mult lichiditățile din piață, reducând plafonul REPO de la șase la cinci miliarde de lei, MF a ajuns să primească oferte de finanțare pe opt luni, nu pe 12 luni, cu o dobândă medie de 5,91% și maximă de 6,15%.

Între timp, dobânzile pe piața interbancară au crescut zilnic de la 5,18% la 6,16%, în decurs de o săptămână, iar tendinţa se va păstra. Strategia BNR este de a susține leul prin orice mijloace. Strângând leii din piața interbancară, lichiditatea scade și, cu mai puțini lei pentru aceeași cantitate de valută, este clar că leul se apreciază.

Vine scumpirea ratelor la creditele în lei

Prin strategia de a ţine cursul leului în raport cu euro la un nivel rezonabil, BNR poate afecta economia prin scumpirea împrumuturilor în lei. Costurile acestora sunt legate de ratele ROBOR, care deja au crescut cu 0,4-0,5 puncte procentuale. Cătălina Molnar, senior economist RBS, precizează că aproape toate băncile au dobânda la creditul în lei legată de ROBOR, iar presiunea pe dobânzi s