Germania urmează să comemoreze, de miercuri, cele mai grave revolte rasiste de după Război, petrecute în urmă cu 20 de ani, la Rostock. În același timp, ce mişcarea neonazistă rămâne activă în fosta Republică Democratică Germană (RDG), unde este ancorată în peisajul politic regional.
Preşedintele Joachim Gauck urmează să efectueze duminică o vizită la Rostock, un oraş considerat de două decenii un simbol al urii faţă de străini.
"Oriunde apar neonaziştii, noi suntem de zece ori mai numeroşi decât ei" a subliniat preşedintele înainte de comemorare, îndemnând populaţia să "nu fugă" din faţa extremiştilor.
În acest oraş de la Marea Baltică, neonazişti, susţinuţi de către locuitori isterici, şi-au revărsat furia, în perioada 22-26 august, asupra unui centru pentru solicitanţi de azil şi unui cămin pentru muncitori vietnamezi.
În cartierul Lichtenhagen, câteva mii de persoane au scandat timp de patru zile "Germania (este a) germanilor, afară cu străinii!". Acest lucru nu s-a mai întâmplat din perioada nazistă.
Cu beri în mână, militanţi neonazişti au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov asupra centrului imigranţilor. Ei au fost întâmpinaţi de către trupe de poliţie prost echipate şi complet dezorganizate. Oficialii politici s-au retras într-o tăcere totală.
După doar doi ani de la Reunificare "au fost trezite cele mai rele amintiri ale progromurilor naziste", afirmă postul regional NDR, care a consacrat un documentar acestor revolte.
"Era o perioadă foarte specială, imediat după prăbuşirea Zidului Berlinului. Societatea era în plină schimbare" a declarat pentru AFP Dierk Borstel, expert în domeniul extremismului de dreapta la Universitatea Bielefeld.
Partidul neonazist NPD, pe care Berlinul plănuieşte să îl scoată în afara legii, face parte din peisajul politic al fostei RDG. Acesta are reprezentanţi în două P
