Australianul Simon Clarke (Orica GreenEDGE) a obţinut prima sa victorie într-un Mare Tur, în timp ce Alejandro Valverde a pierdut tricoul roşu în urmă unei căzături controversate în mijlocul plutonului

Nu mai puţin de şapte atacuri consecutive declanşase spaniolul Alberto Contador pe căţărarea finală a etapei de ieri, iar profilul celor 160 de kilometri alergaţi între Barakaldo şi staţiunea de schi de pe Valdezcaray promitea aceleaşi artificii. Dar panta molcomă ce i-a permis unui rutier de curse clasice, precum britanicul Sean Kelly, să se impună în 1988, an în care a luat singurul său Mare Tur al carierei, nu l-a lăsat pe Contador să armeze un nou asalt la adresa lui Froome&Co, în ciuda focului nestins pe care îl poartă cu el în fiecare zi dogoritoare de Vuelta.

Jesus Rosendo Prado (Andulicia), Tony Martin (Omega Pharma-QuickStep), Simon Clarke (GreenEdge) şi Assan Bazeyev (Astana) au primit bilet de voie din partea unui pluton ce-a savurat din plin o nouă etapă scurtă, iar numele celui de-al cincilea evadat merită notat separat, avînd o oarecare cadenţă din romanele lui Gabriel Garcia Marquez: Luis Angel Mate Mardones (Cofidis). Cu toţii au aşteptat sosirea pe căţărarea de final, după ce s-au hrănit din cele doisprezece minute acumulate, dar doar germanul Tony Martin şi australianul Clarke au încleştat săbiile pe linia de sosire, după ce campionul mondial de contratimp a fost motorul care i-a desprins de evadaţi. Mult mai bun la sprint, Simon Clarke a făcut o mişcare similară cu a compatriotului Simon Gerrans în Milano-Sanremo, aşteptînd cuminte ultimii 200 de metri şi prelingîndu-se spre prima victorie într-un Mare Tur.

Scîntei au avut loc în spate, acolo unde Alejandro Valverde a început ziua în tunica de lider al clasamentului general, dar a fost nevoit să se vadă dat la o parte, după o căzătură stupidă în ultimii 30 de kilome