Peste 40.000 de molizi din judeţul Suceava sunt atacaţi de gândacul de tulpină Ips duplicatus, o insectă de dimensiuni foarte mici, care duce la uscarea copacilor în câteva luni. Dezvoltarea dăunătorului a fost favorizată de secetă, iar „victimele” sunt molizi care au fost plantaţi în anii 1965-1970 în afara arealului natural.
Directorul Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a declarat, ieri, că este vorba despre păduri de molid înfiinţate în urmă cu 50 de ani printr-un program de extindere a răşinoaselor în afara arealului natural. Monitorizarea efectuată de comandamentele de criză înfiinţate la nivelul Direcţiei Silvice şi al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) arată că până acum sunt infestaţi 43.000 de molizi din zonele Marginea, Solca, Pătrăuţi, Adâncata şi Dolhasca - Fălticeni. Concentrat, suprafaţa ar însemna câteva zeci de hectare
Potrivit directorului Ciobanu, împotriva Ips duplicatus nu se pot folosi insecticidele clasice de genul curselor feromonale Atratyp sau arbori-cursă, deoarece acestea nu sunt omologate pentru acest tip de dăunător, iar pădurile din judeţul Suceava sunt certificate Forest Stewardship Council (FSC) din punct de vedere al practicilor de management forestier. În păduri certificate FSC folosirea insecticidelor neomologate este interzisă.
Arborii din pădurile naturale de molid nu sunt afectaţi
„Prima măsură pe care o luăm este monitorizarea focarelor, apoi doborârea arborilor bolnavi şi cojirea scoarţei. Este o problemă îngrijorătoare pentru noi”, a spus Ciobanu.
Situaţia este cunoscută şi analizată de specialişti ai Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP), ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice şi de la Facultatea de Silvicultură.
Direcţia Silvică Suceava a solicitat RNP modificarea normativelor în vigoare pentru ca aceste păduri de molid din afara arealului
