În ultima perioadă, viaţa politică din România a atins cote maxime.
Aproape ca nicăieri în lume, 24 de ore din 24 au loc dezbateri. Controversele au devenit atât de pregnante încât toată lumea este pe cale să priceapă chiţibuşurile politicii noastre dâmboviţene. Constituţia şi multe articole din ea nu mai sunt un secret pentru nimeni. Toţi interpretează şi au păreri. De altfel, participarea românilor la ultimul referendum confirmă faptul că politica activă a început să ocupe un loc din ce în ce mai important în viaţa noastră. Nu ştiu cum a reuşit să ne intre şi în familii şi în relaţiile cele mai apropiate pe care le avem. Am să redau câteva situaţii.
Un vecin de-al meu a emigrat de mulţi ani peste Ocean. Eram prieteni nici prea-prea, nici foarte-foarte. Nu ne văzusem de mulţi ani. Şi ne-am întâlnit acum câteva zile, venise omul într-un fel de vacanţă. Şi în viaţa lui şi în viaţa mea se întâmplaseră multe. Auzisem de la alţii. În loc să mă întrebe de una de alta, omul s-a proţăpit în faţa mea, agitat, şi m-a întrebat: "Cu cine eşti, cu Băsescu sau împotrivă?". Răspunsul meu l-a liniştit. Abia apoi am putut să vorbim normal despre familile noastre, dar numai după ce am lămurit această problemă, iată, mult mai importantă decât pare la prima vedere.
Câteodată ies cu prietenii care îşi plimbă câinii în parc, la Izvor. Acolo, în locul special amenajat şi acceptat de toţi ca fiind pierdut în favoarea celor mai buni prieteni ai omului, se strâng cam aceiaşi oameni, iubitori de câini, cu "odraslele lor". De mult timp sunt aceiaşi şi plimbările cu micile animale sunt un prilej şi pentru ei de a mai schimba o vorbă. Comunitatea asta are şi farmecul ei pentru că , între timp, stăpânul unui coker şi stăpâna unui boxer chiar s-au şi logodit! De o vreme, aceşti oameni şi animalele lor nu mai stau împreună, nu mai vorbesc toţi laolaltă şi nici nu-şi lasă (culmea!)
