Ziua „insurecţiei armate antifasciste şi antiimperialiste" va fi „sărbătorită" de cinefilii bucureşteni pe terasa Cărtureşti-Verona cu un film documentar de cinci stele, realizat de regizorul Alexandru Solomon: „Marele jaf comunist". Filmul spune povestea incredibilă a unui jaf armat căruia i-ar fi stat bine în Vestul Sălbatic, dar care a fost pus în practică în plină Românie stalinistă. Urmând un „scenariu" demn de Hollywood, pe 28 iulie 1959 o maşină a Băncii Naţio-nale a României a fost oprită în plină zi şi jefuită de patru bărbaţi înarmaţi, cu feţele acoperite, şi de o femeie. Ei au reuşit să fure incredibila sumă de 1.686.000 de lei, reprezentând aproximativ 250.000 de dolari. Au urmat, după cum era de aşteptat, arestări masive, mai ales în rândul celor consideraţi a fi „elemente duşmănoase", respectiv intelectuali şi simpatizanţi liberali sau ţărănişti. Dar surpriză! Adevăraţii autori ai jafului erau tovarăşi de nădejde, care deţinuseră chiar funcţii-cheie în aparatul de conducere al Republicii Populare Române.
Cine erau hoţii?
Capul bandei se numea Alexandru Ioanid, pe adevăratul său nume Leibovici, care avusese o funcţie importantă în Miliţie, ca şef al Direcţiei Judiciare. Acesta era rudă cu ministrul de Interne al Republicii Populare Române, Alexandru Drăghici. Din grup mai făceau parte fratele său, Paul Ioanid, profesor universitar, cu studii la Moscova, fost şef de catedră la Academia Militară, Igor Sevianu (Herscovici pe numele adevărat), inginer de aviaţie, fost locotenent în Miliţie, soţia acestuia, Monica, Haralambie Obedeanu (Lazarovici), fost jurnalist la „Scânteia" şi decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu", şi Saşa Muşat (Glanzstein Abrasa), profesor universitar, rudă cu Emil Bodnăraş. Prinşi de organele vigilente ale statului, ei au fost amăgiţi că vor fi eliberaţi dacă îşi vor face pu