Liderii europeni îşi reiau săptămâna aceasta consultările pe tema crizei economice şi mai ales pe tema Greciei, devenite un simbol al tuturor derivelor bugetare din zona euro. Nici o măsură spectaculoasă nu se anunţă însă la orizont.

Germania a ţinut luni să risipească orice iluzie legată de vreo surpriză majoră în perioada imediat următoare, în ciuda faptului că pauza estivală nu a atenual gravitatea problemelor din zona euro. Pentru a nu le da false speranţe partenerilor săi europeni, Berlinul a declarat că nu va lua nici o decizie esenţială înainte de avizul pe care trebuie să-l dea, în septembrie, Uniunea Europeană, Fondul Monetar International şi Banca Centrală Europeană pe marginea reformelor lansate în Grecia.

Întâlnirea prevăzută joi între preşedintele francez, François Hollande şi cancelara germană, Angela Merkel, riscă deci să fie din nou una de rutină şi de afişare cordială a disensiunilor dintre cele două capitale în privinţa soluţiilor care s-ar cere pentru ieşirea din criză.

Încă o dată, într-un moment când Grecia le cere europenilor să mai slăbească presiunea exercitată împotriva ei în materie de austeritate, Germania dă de înţeles că nu va face noi eforturi în favoarea Atenei şi că nu va accepta nici o mutualizare a datoriilor europene, sub forma emiterii unor euroobligaţiuni.

Premierul grec, Antonis Samaras, a lansat săptămâna aceasta o veritabilă bătălie diplomatică pentru a câştiga timp şi condiţii mai respirabile. Miercuri, el se va consulta la Atena cu Jean-Claude Juncker, vineri se va duce la Berlin, iar sâmbătă, la Paris.

După cinci ani consecutivi de recesiune economică, grecii consideră că nu se vor putea menţine pe linia de plutire fără puţin oxigen din partea Uniunii Europene, altfel spus o pauză în aplicarea unor măsuri de rigoare bugetară, pentru ca acestea să nu le ucidă complet economia. După cum ara