Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins din nou luni toate ofertele băncilor de la licitaţia cu titluri de stat pe un an, considerându-le prea scumpe. Este a doua licitaţie respinsă din ultimele trei şi rămâne de văzut cât poate rezista statul fără împrumuturile de la bănci, pe fondul crizei politice.
Vedem astfel că apărarea leului prin tăierea sumelor oferite băncilor de BNR la licitaţiile Repo se întoarce împotriva statului, care, pentru a se finanţa, trebuie să plătească randamente mai mari.
Luni, MFP avea programat să atragă 500 milioane lei de pe piaţa interbancară, prin vânzarea de titluri de stat cu scadenţa la un an. Deşi oferta băncilor a fost de 864 milioane lei, MFP a respins toate ofertele.
Aşa s-a întâmplat şi licitaţia din 11 august, când MFP voia să atragă 400 milioane lei şi a respins toate ofertele.
Ultima licitaţie la care MFP a vândut titluri de stat a fost lunea trecută, când pentru a lua 700 milioane lei pe 8 luni a trebuit să plătească un randament mediu de 5,91%, randamentul maxim acceptat fiind de 6,15%. Asta înseamnă o scumpire semnificativă a împrumuturilor statului față de nivelul din urmă cu o lună și jumătate (5,53% pe 11 luni).
Cât trebuie să plătească MFP pentru a atrage bani din piață
“Bănuiesc că orice bancă normală trebuia sa meargă la licitația pe un an cu bidurile (ofertele n.r.) la minimum 6,15%, în condițiile în care MFP a acceptat anterior 6,15% la 8 luni. Ei speră că e o situație temporară, dar nu cred că va reveni prea curând apetitul pe România”, a declarat un dealer pentru Capital.
Pe piața interbancară, băncile se împrumută pe un an la 6,19% (Robor la 12 luni), ceea ce spune mult despre cât de scumpi sunt leii pe scadențe mai lungi.
În plus, deși e cotat la acest nivel, Robor la 12 luni nu este prea relevant, întrucât puține bănci se împrumută între ele pe o scadență
