La o simplă analiză a tonului discursurilor politice din ultimele săptămîni, e clar că nimeni nu mai ţine cont în România – dacă a ţinut vreodată – nici de bun-simţ, nici de tact, nici de discurs mediatic. Poate nu ar strica puţină onoare şi un pic de transparenţă, pentru că, nu pot să nu remarc, în cei peste 40 de ani de implicare mai mult sau mai puţin activă în politică, nu-mi amintesc o campanie politică naţională mai ineptă, mai lipsită de profesionalism şi mai greşit gîndită decît cea condusă de tabăra anti-USL, asta dacă putem vorbi cu adevărat de o tabără anti-USL.
Nu trebuie să fi citit multe cărţi (sau să fi dat un copy & paste din ele) ca să cunoşti conceptele de bază pe care ar trebui să le conţină o strategie politică. Este de ajuns să cauţi pe Google „citate politice pline de cinism“, de exemplu, şi vei găsi o mulţime. Iată unul pe care îl consider potrivit în cazul de faţă: „În politică, doamnă, este nevoie de două lucruri: de prieteni, dar, mai presus de orice, de un duşman“, a declarat Brian Mulroney, fost prim-ministru al Canadei. Care este legătura dintre acest citat şi ce se întîmplă în România? Tabăra USL aplică perfect acest principiu – şi-a găsit un duşman şi nu renunţă pînă nu-l va anihila. Şi cealaltă tabără? Care cealaltă tabără?
DE ACELASI AUTOR PlagiatSurprinzător este faptul că, în tot acest timp, nu s-a întîmplat nimic nou. Am asistat la un banal exemplu de management al crizei, de care politica avea nevoie. Fie că vorbim de politică sau de mediul de afaceri, există strategii pentru majoritatea problemelor, una dintre ele fiind asumarea responsabilităţii. În rest, trebuie să respecţi alte cîteva principii de bază. Dacă nu ştii care sînt, le inventezi. Şi dacă tabăra opusă atacă prima, reacţionezi imediat şi inventezi altă ţintă. Cu alte cuvinte, te dai la o parte şi-ţi creezi un duşman. Cinic, e adevărat, dar eficient. @N
