Anul acesta a crescut numărul sesizărilor de pe piaţa muncii în care angajaţii şi angajatorii se şantajează reciproc, condiţionându-se de plata unor drepturi băneşti. Majoritatea reclamaţiilor depuse la ITM pornesc de la un sâmbure de adevăr destul de amar: unii patroni nu-şi plătesc salariaţii. Aflaţi din GdS cum se încheie conflictele respective.

Îmi dai banii sau te reclam la autorităţi? Aceasta este replica des întâlnită pe piaţa muncii din Dolj, în special din Craiova şi se pare că o astfel de tactică folosită de angajaţi este cea mai bună apărare în faţa abuzurilor angajatorilor. Dintre sesizările primite pe primele opt luni ale anului (de fapt, de la 1 ianuarie şi până pe 20 august) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, o mare parte vizează şicane între angajat şi angajator, care au condus la anumite forme de şantaj. Oamenii îşi cunosc mai bine drepturile şi acţionează în consecinţă, dar alţii fac exces de reclamaţii. De altfel, sesizările lor către organele competente pornesc de la faptul că se consideră nedreptăţiţi de către angajatorii pentru care lucrează sau au lucrat.

În 2012, circa 20% din sesizările pe care le-au depus persoanele fizice la ITM reprezentau forme de presiune asupra angajatorului, dar pornind de la un fapt real: acesta din urmă nu îşi onora obligaţiile provenite din relaţiile de muncă. „Există o formă de şantaj între angajat şi angajator, pe fondul unor litigii existente între ei. Angajatul ameninţă cu plângeri şi sesizări pe la diverse organe, ca să obţină ceva în plus de la angajator, dar acele sesizări ale angajatului vin ca urmare a faptului că firma nu respectă corect, întocmai, legislaţia muncii“, a declarat, pentru GdS, inspectorul-şef al ITM Dolj, Cătălin Mohora. De multe ori, companiile reclamate la ITM au ajuns în situaţia de a fi şantajabile pentru că le-au reţinut angajaţilor fie o parte din ban