Românii din jurul graniţei României (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina şi R. Moldova) sunt supuşi permanent unei politici de deznaţionalizare şi unui proces accelerat de asimilare. Limba română se pierde sau nu mai este „la modă", aşa cum susţin mai mulţi români din jurul graniţei. RL prezintă un serial despre bătălia pentru supravieţuire a comunităţilor româneşti din jurul nostru.

CITEŞTE ŞI Viaţa românilor din Valea Timocului: "Sârbii se tem de un nou Kosovo"

Românii din Bulgaria susţin că guvernul de la Sofia le încalcă drepturile în mod flagrant. Politica de deznaţionalizare a românilor, manifestată activ de către statul bulgar, este mult mai accentuată decât lupta pe care o duc românii din sudul Dunării pentru păstrarea şi promovarea limbii şi culturii româneşti.

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 2007 fără a acorda drepturi depline comunităţii româneşti din acest stat. Constituţia nu recunoaşte minorităţile naţionale, astfel încât românii din Bulgaria sunt incluşi doar în categoria grupurilor etnice. Conform datelor oficiale de la recensământul din anul 2011, numărul vorbitorilor de limbă română nu depăşeşte cifra de 6 mii („vlahi" - 1.964, romi - 1.837, români - 822, bulgari - 733).

De cealaltă parte, reprezentanţii românilor din Bulgaria susţin că ultimul recensământ a fost falsificat şi că cifra reală a românilor ar fi de peste 50 de mii doar în regiunea Vidinului. Totodată, pe pagina web a instituţiei guvernamentale române, Departamentul Românilor de Pretutindeni, se arată că în Bulgaria trăiesc în jur de 150.000 de vorbitori de limbă română, localizaţi mai ales în Valea Dunării, Varna, Veliko Târnovo, Burgas, Silistra şi în regiunea Rodopi.

Fobia faţă de români

„La recensământ m-au întrebat ce naţionalitate am? Le-am răspuns: român. M-au întrebat «Cum român?» şi au notat cu un creion, ca ulterior să