- Social - nr. 162 / 22 August, 2012 La Zau de Campie, sus, pe "Dealul Botei”, dainuie de cand lumea bujorul romanesc cu frunzele crestate, floare-monument al naturii, multiplicata in peste 70.000 de exemplare. El isi desface petalele rosiatice, in fiecare primavara, in preajma sfintelor Sarbatori de pasti. S-a ingrijit de aceasta rezervatie naturala unicat in lume, ca intindere si bogatie, vreme de peste 80 de ani, regretatul taranbotanist Sancraian Marcu. O alta priveliste placuta ne ofera celalalt deal al satului muresean Zau de Campie, asezare care isi are casele si gospodariile situate in vecinatatea iazurilor piscicole, cu ape tot mai imputinate de seceta groaznica a acestei veri fierbinti. Pe povarnisul lui se inalta cochetul "Castel-calendar al Transilvaniei”, reproducand prin portile, incaperile si turnurile sale anotimpurile, lunile, saptamanile si zilele anului. El este inconjurat de specile dendrologice ale parcului "Barsana”. In acest decor, prevestitor al unei toamne timpurii, secetoase si sarace in roadele pamantului, deci a anotimpului frunzelor ruginii si strugurilor copti si dulci din podgoria Tarnavelor, a avut loc, in prima duminica de dupa sfanta sarbatoare crestina a Adormirii Maicii Domnului, traditionalul TargFestival al Pestelui. Obiceiul vine spre noi inca de prin anii ’50 ai secolului trecut, cand vaile Sauliei, Sarmasului, Mihesului, Zaului si Taurenilor erau indiguite si transformate, de priceputul piscicultor dambovitean Gheorghe Necula, in helestee pentru cresterea intensiva a crapului, linului, carasului si somnului de balta. Erau, atunci, primele amenajari piscicole din Podisul Transilvaniei, avand un luciu de apa, pana la limita cu judetele Cluj si Bistrita Nasaud, in suprafata totala de peste 1.000 de hectare. Din toate aceste amenajari moderne, ca si in cazul irigatiilor agricole din tara, au supravietuit doar cateva privatizate,