Finlanda trăieşte într-un univers economic diferit de cel al statelor mari din zona euro, cu exporturi îndreptate spre pieţe sănătoase şi lecţia rigorii fiscale învăţată la timp, ceea ce face din acest stat un candidat mai bun pentru ieşirea din uniunea monetară decât ţări precum Grecia. Dacă Finlanda ar urma această cale, exemplul ar da curaj şi Germaniei, însă două lucruri o împiedică să renunţe la euro, angajamentele asumate şi vecinătatea eternului duşman, Rusia, scrie The Telegraph.
Exitul finlandez este o ipoteză plauzibilă. Finlanda nu are vreo datorie istorică faţă de "mistica" Europă. Acest stat a intrat în UE abia în 1995, iar decizia nu a avut mulţi adepţi printre finlandezi. "Suedia şi Danemarca au ţinut referendumuri referitor la adoptarea euro şi ambele au spus nu. Nouă nu ni s-a permis să votăm", a afirmat Timo Soini, liderul partidului Adevăraţii Finlandezi.
Cu toate acestea, Finlanda respectă obligaţiile care vin odată cu statutul de membru al UE cu scrupulozitate, în timp ce alţii se joacă cu sistemul. În 2007, statul scandinav a avut un excedent bugetar de 5,3% din PIB, pe când Grecia contempla un deficit de 6,5% din PIB.
"Este vorba de moralitatea noastră luterană", a explicat ministrul de externe Erkki Tuomioja. Finlandezii au supravieţuit fără să se vaite propriilor turbulenţe economice la începutul anilor '90, când URSS s-a prăbuşit punând la grea încercare sistemul bancar finlandez. În acea criză, economia a scăzut cu 13%. Acum, Grecia este cel mai îndatorat şi cel mai vulnerabil stat din zona euro, pe când Finlanda are una dintre cele mai puternice economii. "În Finlanda, o strângere de mână obligă. Am crezut că ne-am înţeles că fiecare ţară va avea grijă de propriile finanţe, dar înţelegerea a fost încălcată. FMI ne bătea la uşă, Şomajul era de 18%. Am spus «nu vom mai ajunge aici niciodată», dar iată-ne într-o n
