Conform motivației deciziei CCR de invalidare a referendumului, datele comunicate de Guvern în legătură cu consultarea populară de pe 29 iulie, "în cea mai mare parte, nu au legătura cu solicitarea formulată de Curte". În plus, CCR a adăugat că nu a solicitat Guvernului niciun mini-recensământ şi că a atras atenţia Executivului că acest demers "nu avea temei legal". Sursa: CODRIN PRISECARU
CCR spune că singurul număr care a fost luat în considerare de Curte dintre datele primite de la Guvern a fost acela de 34.654 de persoane care reprezintă persoanele decedate, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română, cele fără drept de vot, persoane bolnave psihic care şi-au pierdut drepturile electorale şi persoanele cu corecţii CNP. Judecătorii au observat însă, că această cifră nu este de natură să influeţeze în mod decisiv cvorumul cerut pentru validarea referendumului.
De aceea, CCR "constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permante, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art. 5, alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referndumului".
Nu a cerut Guvernului un recensământ
Curtea mai precizează că nu a cerut un nou recensământ Guvernului, acţiune care „nu îşi găsea justificarea în solicitarea Curţii şi niciun temei legal în dispoziţiile care guvernează organizarea şi desfăşurarea referendumului”. De asemenea, CCR adaugă că a atras atenţia Executivului că o asemenea acţiune nu este necesară.
În legătură cu datele trimise de Guvern cu o zi înainte de şedinţa CCR, judecătorii spun că acestea nu răspund solicitării de a se comunica numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente actualizate (până la data de 10 iulie), ci prezintă "o serie de date privitoar
