- argument -

Aşa cum Grecia şi criza financiară de acolo au provocat adoptarea pactului fiscal care ar trebui să disciplineze finanţele statelor din UE, tot la fel criza democratică din România ar putea adopta măsuri de integrare la nivel politic. Asta spune Suzana Dobre în interviul colectiv pe care îl publicăm în acest număr. Logica sa este bazată pe pericolul de contagiune: un stat din UE care ar da faliment ar atrage efecte asupra celorlalte, de aceea trebuie prevenită pe viitor o asemenea situaţie. Ce se întîmplă însă atunci cînd democraţia e pe cale să capoteze într-un stat membru? Suzana Dobre recunoaşte că pericolul de contagiune nu e la fel de evident ca în cazul crizelor financiare, deci s-ar putea ca sprijinul politic pentru o asemenea idee să nu fie nici el la fel de mare. Dar contagiunea se poate întîmpla. Dacă în România se încalcă regulile atît de brutal şi UE nu va putea face nimic, mîine s-ar putea ca în… să zicem… Slovacia să apară un tip care crede că poporul doreşte ca el să fie şef pe viaţă, poimîine un colonel Dogaru lituanian s-ar putea trezi că Dumnezeu i-a ordonat să preia conducerea. Cum ar fi o UE cu nişte Belarusuri la masă?

DE ACELASI AUTOR Ponta veneţianul, Antonescu cruciatul, Băsescu constituţionalistul Dicţionar de intervenţii UE în treburile interne Dragă Parlamentule, ajută-mă să te respect Moscova nu mai are răbdare cu noi. Dar cui îi pasă?Adevărul e că la un moment dat UE ar fi fost oricum confruntată cu dilema asta, e oarecum în logica istorică. E ruşinos pentru noi că sîntem provocatorii acestei dileme, dar cumva era de aşteptat. Să ne gîndim puţin. În 1990 a început ceea ce Huntington numea „al treilea val al democratizării“. După vreo zece ani, valul a dat înapoi. A lăsat în urmă multe ţări democratizate, dar ne-a pus în faţa unei realităţi urîte: democraţia nu e ireversibilă, nici măcar în zilele noastre. În