Emoţii mari pentru cei 20 de concurenţi înscrişi la concurs. Au venit din trei ţări cu instrumentele cu care se mândresc cel mai mult, şi care acum au ajuns în mâinile marilor maeştri lutieri. Sunt învârtite pe toate părţile, privirile încruntate încearcă să le pătrundă tainele, să le găsească punctele slabe, să le diferenţieze de celelalte. Iar în final, proba de foc: muzicieni de la Filarmonica de Stat din Tîrgu-Mureş le ascultă aşa cum numai ei ştiu şi încearcă să le stăpânească vibraţiile. Emoţiile lutierilor nu sunt gratuite: câştigătorul unui concurs internaţional creşte automat în ochii celorlalţi, iar instrumentele construite de el vor avea un renume şi o valoare mai mari. Juriul a decis: cea mai bună vioară a fost fabricată de un lutier din Ungaria, însă cele mai bune viole şi violoncele sunt tot ale noastre, ale lutierilor din Reghin.

Concursul nu a fost privit cu ochi buni de lutierii din străinătate, iar puţini au avut curajul să vină să se înscrie cu instrumente. Sunt pur şi simplu prea mândri ca să recunoască valoarea instrumentelor muzicale româneşti, deşi la marile concursuri internaţionale standurile noastre sunt cele mai vizitate. Totuşi, concursul de la Reghin a venit ca o gură de oxigen pentru lutierii autohtoni, care se izbesc de renumele unor firme mai mari din străinătate, care domină piaţa. "Prin acest concurs ne-am propus să promovăm România pe plan internaţional. Chiar dacă România este recunoscută ca cel mai mare producător de instrumente cu coardă şi arcuş, mă refer la vioară, violoncel şi contrabas, trebuie să arătăm prin aceste concursuri pe care le organizăm că şi la nivel calitativ, instrumentele româneşti pot concura cu cele construite în Italia, Franţa şi Germania, ţări cu tradiţie în acest domeniu”, a declarat Vasile Gliga, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Lutieri din România.

Cursuri de lutierie, la Academ