Revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni nu rezolvă starea de conflict care a divizat nu doar clasa politică, ci şi societatea şi instituţiile statului fără coloratura politică. Soluţiile de normalizare a ţării sunt puţine şi complicate, chiar dacă după războiul devastator de două luni, cei mai mulţi români se aşteaptă la o coabitare paşnică.

Între preşedintele suspendat şi adversării săi punţile s-au rupt demult, de aceea întoarcerea sa la Cotroceni ar putea însemna fie o prelungire a crizei, fie o un compromis cu PSD, dacă Traian Băsescu ar putea găsi butoanele pe care să poată apăsa pentru a lansa un parteneriat, fie o "soluţie imorală", făcută discret şi păstrată la secret până la momentul oportun. În mod pardoxal, social-democraţii par la prima vedere mai abordabili, decât liberalii, care sub bagheta lui Crin Antonescu tind să devină mai extremişti şi mai antioccidentali, decât Corneliu Vadim Tudor acum 10 ani.

În interiorul USL se discută deja când ar trebui să aibă loc următoarea încercare de demitere a lui Traian Băsescu, iar calculele făcute sugerează că spre sfârşitul lunii octombrie ar putea fi declanşată următoarea procedură, în aşa fel încât un nou Referendum să poată fi organizat odată cu alegerile generale din 30 noiembrie. Susţinătorii lui Victor Ponta din PSD şi cei ai lui Crin Antonescu din PNL mizează pe acest scenariu, chiar dacă e greu să găsească noi motive pentru demiterea lui Train Băsescu. Majoritatea parlamentară de care dispune acum USL e suficientă pentru înlăturarea preşedintelui şi este evident că parlamentarii nu au nevoie de argumente legale, ci de promisiuni şi colegii eligibile.

Cu susţinerea occidentală masivă de care dispune şi cu toate declaraţiile naţionaliste înregistrate dinspre PNL şi PSD, Traian Băsescu i-ar putea atrage de partea sa pe parlamentarii UDMR. Ar fi suficient dacă ar obţine din partea lor o p