Guvernul a adoptat taxa clawback în forma propusă în urmă cu două săptămâni, printr-o ordonanţă de urgenţă.

Victor Ponta a precizat în discursul său privind rectificarea bugetară că s-a găsit o solutie și în privința taxei claw-back aplicată producătorilor de medicamente.

Atunci, producătorii de medicamente au răsuflat doar pe jumătate uşuraţi după ce au obținut majorarea plafonului de plată pentru taxa clawback, dar nu și o modalitate confortabilă de a plăti sumele restante

Marea noutate din proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), rezultat în urma negocierilor dintre producătorii de medicamente, Guvern şi FMI, este majorarea plafonului de plată de la 1,42 miliarde de lei, cât era în 2009, la 1,51 miliarde de lei. Producătorii au cerut de la început eliminarea consumului de medicamente din anul 2009 ca referință pentru plata taxei clawback, mai ales pentru că, de atunci, valoarea a crescut de la 5,7 miliarde de lei la 7,4 miliarde de lei. Ei au plătit până acum diferența dintre acest consum de referinţă și cel din anii următori: pe această logică, taxa trimestrială pentru clawback a fost în acest an de 439 de milioane de lei.

Potrivit lui Sorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Români de Medicamente, nemulţumirile rămân aceleaşi, din moment ce dânsşii nu au fost invitaţi la dezbateri pe seama ordonanţei de urgenţă. Principala nemilţumire este legată de instituirea unor penalităţi pentru taxele neachitatem aferente anului trecut.

Citeşte şi: Noua taxă clawback, un măr pe jumătate otrăvit pentru industrie