Au trecut aproape zece ani de când există un contract semnat pentru reabilitarea Gării de Nord Timişoara – principala poartă feroviară a municipiului al cărei aspect este o “carte de vizită” deloc lăudabilă pentru oraş. Din păcate, proiectul continuă să fie blocat în instanţă, în ciuda promisiunilor făcute de miniştri şi politicieni locali, promisiuni mai mult sau mai puţin fără acoperire, atâta vreme cât nu pot influenţa în niciun fel derularea unui litigiu la nivelul instanţelor de judecată.
Cel mai vechi proiect nefinalizat
Cu siguranţă, reabilitarea Gării de Nord ar putea concura la titlul de cel mai vechi proiect de reabilitare aprobat care nu a fost implementat pe plan local.
Şi aceasta pentru că primele demersuri pentru demararea lucrărilor de reabilitare au fost făcute în 2003, când Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru execuţia de lucrări de modernizare a cinci mari staţii de cale ferată din ţară – Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova.
În urma unei licitaţii internaţionale, în iunie 2005, contractul a fost atribuit societăţii Poldmir Construction ltd. Israel, valoarea estimată a lucrărilor fiind de 9,2 milioane de euro. Pentru că firma constructoare nu s-a achitat de obligaţiile contractuale, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul, în 2008. Întrucât a fost executat doar 30% din contract, C.F.R. a cerut despăgubiri de patru milioane de euro.
Firma israeliană a acuzat reprezentanţii Ministerului Transporturilor că nu ar fi fost lăsată să termine lucrările, iar oficialii C.F.R. au replicat că materialele pe care compania antreprenoare ar fi trebuit să le folosească nu erau conforme cu proiectul, contestând şi proporţia de 30% din lucrările efectuate.
