A fost ameninţat cu moartea. A îngheţat pe frontul sovietic. Singurul copil i s-a născut pe când muncea la Canal. I-a cunoscut pe Nicolae Iorga, Carol al II-lea, Ion Gheorghe Duca şi Mareşalul Antonescu. Are 95 de ani. Aceasta este viaţa care bate filmul a lui Mircea Ionescu-Quintus.

„Staţi aşa, copii, ies şi eu până afară, să vă însoţesc. Aşa se face", ne-a spus Mircea Ionescu-Quintus, la finalul unui interviu-maraton. Şi-a pus nişte ochelari mari, uşor demodaţi, ca mafioţii din filmele lui Martin Scorsese, şi s-a avântat în căldura cumplită de afară, nu înainte de a-i striga soţiei: „Ies afară, mami!". E o senzaţie ciudată să te îndrepţi spre ieşirea dintr-o curte oarecare din Ploieşti, având lângă tine aproape un secol de istorie ambulantă. Mircea Ionescu-Quintus încurcă rar anii, dar, când se întâmplă, o face cu intervale de întregi decenii, rotindu-se derutant pe limba sa. Era 1946?

Ba nu, era 1936, cred. Derutant spuneam, mai ales pentru cei care trăiesc „în zilele noastre" şi pentru care până şi amintirea unor detalii din luna trecută devine o muncă sisifică. Mircea Ionescu-Quintus le-a trăit pe toate. Război, condamnări la moarte, muncă silnică şi comunişti, Securitate, regi, legionari, Mareşalul, ba chiar şi democraţie.

A sărit dintr-una în alta, cu lejeritatea unui campion mondial la mers pe sfoară. Nu-i foarte prietenos prezentul, asta-i drept, dar cum poţi să te întristezi având atâtea amintiri în urmă? Cum te poţi plictisi de ziua de azi, când pe faţa ta se citesc toate urmele unui veac fascinant şi diabolic, sângeros şi naiv, plin de cruzime, dar şi de romantism?

„Weekend Adevărul": Domnule Quintus, am vrea să începem cu locul naşterii dumneavoastră. A fost o întâmplare faptul că aţi văzut lumina zilei pe actualul teritoriu al Ucrainei?

Mircea Ionescu-Quintus: Tatăl meu era deputat, iar Parlamentul nostru, în